Gergely Csiky (n. 8 decembrie 1842, Pâncota, comitatul Arad – d. 19 noiembrie 1891, Budapesta) a fost un dramaturg maghiar. În piesele sale a evocat societatea maghiară din vremea sa. S-a inspirat din dramaturgia franceză (Émile Augier, Victorien Sardou, Alexandre Dumas fiul).
Teatrul maghiar din Timișoara și liceul maghiar din Arad îi poartă numele.
Cetatea turcească Pâncota este o cetate de pământ cu șanț exterior, relativ bine conservată, amplasată în estul orașului Pâncota (județul Arad). Situl arheologic aferent este monument istoric, cu cod LMI AR-I-s-A-00447 și cod RAN 9663.01
Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte dincimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietală.
Multe decenii pierdută, niciodată prelucrată în mod științific, această „documentație” a fost recuperată parțial de Zsuzsanna Heitel care, pe baza unei minuțioase analize a detaliilor constructive și artistice, a avansat ipoteza că biserica de la Pâncota are analogii perfecte în arhitectura sud-dunăreană din secolele X-XI, reprezentând astfel o importantă verigă în transferul acesteia spre Europa Centrală.
Între anii 2000-2006 au fost efectuate cinci campanii de săpături arheologice în urma cărora a fost redescoperit planul bisericii arhidiaconale cu o parte a cimitirului din jur, iar în ultima campanie a fost secționat valul de pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate – responsabil științific, Ioan Fedor Pascu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Pascu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).
Castelul Dietrich-Sukowski este un monument istoric aflat în orașul arădean Pâncota. Castelul se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: AR-II-m-A-00639. Pana de curand cand a fost retrocedat mostenitorilor a fost sediul primăriei și al consiliului local din localitate.
Castelul a fost finalizat în anul 1840 devenind o clădire reprezentativă pentru barocul arădean. Baronul Dietrich a fost un iubitor al artelor, fapt adeverit prin prezența la castel a unor personalități precum Franz Liszt sau Jokai Mor. După moartea baronului proprietatea a revenit ginerelui său, prințul polonez Jozsef Schulkowschi. Din acest moment începe decăderea moșiei.
Odată cu moartea primei soții, baronul s-a recăsătorit cu o actriță de la Budapesta care era renumită pentru stilul de viață cheltuitor. Din această cauză, a fost nevoit să-și vândă rând pe rând proprietățile și în cele din urmă și castelul din Pancotă. Acesta a ajuns pe mână unor negustori evrei care l-au avut în proprietate printr-o companie anonimă. După cel de-al Doilea Război Mondial a fost naționalizat și a avut mai multe destinații.i.
Are formă de U, cu trei aripi. Fațada principală este decorată bogat iar acoperișul are tile care are formă de solzi. În interior încăperile sunt spațioase, iar sufrageria are o valoare artistică datorită ușilor de fier forjat și grilajelor de pe ferestre.
Prima atestare documentară a localității datează din anii 1202-1203 când așezarea era cunoscută sub denumirea de villa Pankota.
Pe teritoriul de astăzi al Pâncotei se găsea în anul 1216 o abație. Informația o aflăm din lucrarea istoricului Sándor Marki, potrivit căreia, populatia localității se afla sub jurisdicția unei abații condusă de Andreas.
De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri, din anul 1687 intră în administrarea Imperiului Habsburgic, iar din anul 1867 intră în administrația austro-ungară până la sfârșitul Primului Război Mondial.
Pâncota a fost renumită pentru târgurile și iarmaroacele sale încă din secolul al XVIII-lea. Recunoscut centru meșteșugăresc, breasla apare ca sistem de organizare la începutul secolului al XIX-lea.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pâncota se ridică la 6.946 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.186 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,2%). Principalele minorități sunt cele de romi (10,5%), maghiari (6,54%) și germani (2,07%). Pentru 5,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59%), dar există și minorități de penticostali (19,29%), romano-catolici (7,85%), baptiști (3,01%), adventiști de ziua a șaptea (1,93%) și reformați (1,55%). Pentru 5,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]